"CARNAVAL"- SCENETE ȘCOLARE
PREFAŢĂ
NICOLETA CRISTEA IFRIM ŞI
SCENETELE SALE ŞCOLARE
Din când
în când, timpul şi amintirile ne readuc pe pragul cerului unde înfloresc
zarzării, zboară maiestuos rândunelele, scriind şi rescriind cu aripile lor
partea nevăzută, dar simţită a existenţei noastre, marcându-ne trecerea prin
viaţă cu numărarea cercurilor concentrice ale anilor noştri marcaţi prin muze
şi creaţii lăsate moştenire iubitorilor de frumos. Aşa şi Nicoleta Cristea
Ifrim marchează trecerea prin viaţă cu parfumul tiparului imprimat în
minunatele cărţi publicate: „Revolta
animalelor”, Editura Rafet, 2004, „Degringolada”,
Editura Rafet,2005, „Lemurii”,
Editura Rafet, 2009, „Metodologia şi
tehnologia instruirii” – Lucrare
metodico-ştiinţifică, Editura Casa Corpului Didactic” I. Gh.
Dumitraşcu, 2010; "Farmacia
Verde- Alimente- medicament", Editura
Aldin, 2011; Plante Medicinale"- Editura Casei Corpului
Didactic, Buzău, 2012; roman Google, Editura
Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2013; "Strategii
didactice de predare a elementelor de geometrie în clasele primare"- Lucrare metodico-ştiinţifică, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila,
2014.
Menţionez, că de-a lungul creaţiei dumneaei, s-a bucurat de: Premiul special al
revistei literare „Oglinda literară” la cea de-a XV-a ediţie a Concursului
Naţional de Creaţie Literară „Vasile Voiculescu”, Buzău, 2003, Premiul de
excelenţă al Editurii Rafet pentru cea mai bună carte pentru copii, 2004,
Premiul de excelenţă al Asociaţiei Culturale „Renaşterea Buzoiană” pentru cel
mai bun roman al anului 2009– „Lemurii” şi pentru contribuţia deosebită în
activitatea literară buzoiană profesionistă, Membru corespondent al Academiei
Dacoromâne, Bucureşti, Membru al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din
România şi al Asociaţiei Culturale „Renaşterea Buzoiană”.
Despre opera Nicoletei Cristea Ifrim au scris şi vor mai scrie în
diverse reviste nume importante din vasta creaţie literară românească dar ca
bun psiholog şi pedagog, Nicoleta Cristea Ifrim, pune sufletul şi conştiinţa
profesională în slujba sortării, scoaterii la lumină a aurului din nisipul
apelor tulburi ce mişcă rândurile „aventurierilor” care azi îşi tocesc mintea
şi coatele pe băncile şcolilor.
Scopul
nobil, măreţ al intervenţiei de suflet se vede din primele versuri pline de
complexităţi. Copiii merg „La librărie” indecişi:
„Nu vor cărţi cu poveşti
Cu Feţi-Frumoşi viteji”, nu vor
„Să citească o poezie,
Li se pare o nerozie…”
Pentru ei obiectele de studiu sunt dificile: „Matematica, ce grea!”. Gramatica,
istoria, geografia sunt obiecte de „osândit”. Ei sunt ”Dornici doar de jocuri
noi!” şi:
„Vrem ceva cu poze multe,
Cu isprăvi să ne încânte!”
Le sunt prezentate rând pe rând „Legende istorice” de Dimitrie Bolintineanu,
apoi poveşti, basme, poezii. Răspunsul lor este
unanim:”Nuuuuuuuuuuu!". Nici
Pinocchio, nici Harap-Alb nu sunt pe placul copiilor.
Ei vor: „…gangsteri sau vendete
Cu maşini ce gonesc în trombă
Sau cu motocilete”
Vor „…măcar judo, kung-fu, arte marţiale,
Ceva cu poliţai înarmaţi până-n dinţi,
Cu mitraliere sau cu pistoale.
Bătăi sau lupte japoneze,
Cu Ninja, samurai, ori măcar ceva cu Ben 10”
Nu vor cărţi care
„Cultivă principiul prieteniei,
Al
înţelegerii şi-al armoniei.
De-aici,
rămâi cu o morală,
Pricepi
că viaţa e o şcoală
Ce te
instruieşte şi te povăţuieşte
De la
tinereţe, până la bătrâneţe!”…
„O lecţie
de morală
Şi de
convieţuire socială,
Sunt
„Amintirile” lui Creangă
Din
copilăria dragă!”
Nici
„Soacra cu trei nurori” nu este gustată de micii cititori, ei îşi doresc o
minge, un breloc, un pistol, o maşină cu baterie, un robot. După multele
incertitudini ale copiilor, autoarea reliefează:
„Cine la
multe năzuieşte
Niciuna nu isprăveşte”
Totuşi: „Cine
are carte are sigur, parte!”
Şi în
„Carnaval”, „Zâna cea bună” cu bagheta fermecată deschide calea spre lumea
poveştilor. Astfel sunt introduse rând pe rând; „Povestea cu un pescar şi un
peştişor”de A.S. Puşkin,” Scufiţa Roşie”, „Motanul Încălţat”, „Punguţa cu doi
bani”, „Ursul păcălit de vulpe”, „Pinocchio”, „Albă ca Zăpada”, „Fata
moşului şi fata babei”, „Cenuşăreasa”, „Capra cu trei iezi”, „Vrăjitorul din
Oz” etc.
Spicuiesc doar câteva învăţături expuse prin intermediul personajelor:
Pinocchio:
„…de când m-am lovit cu capul de pragul de sus,
Multe am învăţat, viaţa m-a educat,
Greşelile m-au deşteptat
Şi am
devenit un băieţel adevărat
Şi
cuminte!”
Fata moşului:
„…omul harnic, muncitor
De pâine nu duce dor!”
Pescarul:
„…lăcomia strică omenia…”
Vrăjitorul din Oz:
„…toţi avem minte de fapt,
Deştept e cine ştie să şi-o folosească!”
„Aşa că dragi copii, părinţi, bunici,
Întreagă omenire,
Salvaţi-ne rogu-vă
Poveştile
de la pieire!”
Căci:
„Nimic doar pe lume
Nu-i mai folositor
Decât
arta de a cunoaşte
Cum să
reuşeşti în viaţă.”
Scenetele minunate din „Revolta
animalelor” pot fi folosite cu brio la cunoaşterea mediului.
Interacţiunea, plină de zicale şi
de morală, dintre animalele din preajma omului şi om, aduce în prim plan scopul
pentru care acestea sunt crescute, foloasele omului chiar dacă ele se războiesc
în precepte.
Autoarea Nicoleta Cristea Ifrim
trage cortina scenetelor sale abia după
ce lasă în sufletul fiecărui copil, o arzătoare morală:
„Toată viaţa, cât trăieşti,
Preţuieşte de-ntâlneşti
Oameni buni şi devotaţi
Ce-ţi pot fi apropiaţi
Mai mult chiar decât nişte fraţi!”
Cu adevărat autoarea îşi pleacă fruntea,
îşi drămuieşte sufletul în a limpezi, în a lumina, în a forma conştiinţe,
viitori oameni de spirit şi gândire creatoare, de personalităţi care în curând
vor dărui doamnei Nicoleta Cristea Ifrim câte o floare, floarea recunoştinţei
propriilor elevi.
MARIN MOSCU
Membru U.S.R, Filiala Sud-Est
POSTFAŢĂ
O LUCRARE
EDUCATIV-PRAGMATICĂ
Scenetele
doamnei profesor Nicoleta Cristea Ifrim, dincolo de calităţile artistice
evidente, au un atu imbatabil: versurile, inclusiv partea epică, ce sunt uşor
de reţinut de către copii.
Minipiese de teatru, uşor de
transfigurat scenic, în care micii actori, dincolo de partea distractivă a
laturii comice a textului, îşi pot exersa lejer memoria, dicţia, gestica.
Astfel, legătura dintre autor, text şi interpreţi devine un tot, o unitate
cultural/educativă modernă.
Autoarea e un spirit constructiv,
laborios, cu rezultate notabile în poezie, teatru, proză, lucrări
metodico-ştiinţifice şi iată, ca o
dovadă a complexităţii sale creative, o fină cunoscătoare a dozajului miraculos
al naturii, în acest sens având deja publicate două volume referitoare la
plante şi terapii naturiste, cărţi valabile pentru orice vârstă. Scenetele de
faţă sunt adaptabile pe orice scenă, chiar şi pe cea a unui teatru
profesionist.
În şcoli, aceste autentice piese de
teatru reprezintă în mod cert, un "meniu" special în instruirea
elevilor. Textele de faţă nu se pretează la decoruri sofisticate sau la vreo
recuzită greoaie. O dovedesc chiar elevii ilustraţi în imagini, protagonişti în
rolurile personajelor pe care le interpretează,
costumaţi în propriile creaţii realizate chiar de ei, împreună cu
învăţătoarea lor, la clasă, în cadrul
activităţilor de abilităţi practice.
Pariem deci, fără ezitare pe succesul unui asemenea
demers artistic simplu şi eficient.
Stelian Grigore
Liga
Scriitorilor Români
CARNAVAL- PERSONAJE DIN POVEȘTI
