CALEIDOSCOP CULTURAL

CALEIDOSCOP CULTURAL

duminică, 7 ianuarie 2018

Activitățile extrașcolare/ extracurriculare- oportunitate de contextualizare a învățării



Activitățile extrașcolare/ extracurriculare- oportunitate de contextualizare a învățării



                                                                                       Prof.înv.primar Ifrim Nicoleta
                                                                      Școala Gimnazială Ion Creangă Buzău
 “Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte”-Confucius


1.      Context: rolul actual al şcolii

         În ultimii ani, relaţia dintre educaţia formală şi cea non-formală s-a aflat din ce în ce mai frecvent în centrul discursului educaţional internaţional. În plan european, iniţiativa promovării rolului important al activităţilor şcolare şi extraşcolare s-a concretizat în recomandările Consiliului Europei, prin Comitetul de Miniştri, în Recomandarea din 30 aprilie 2003. Acest document precizează direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţilor educative şcolare şi extraşcolare, cu cel al educaţiei formale, din perspectiva contribuţiei lor egale la dezvoltarea personalităţii libere a copilului şi a integrării lui în societate. Documentul prevede:
        -statutul activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune a procesului de învăţare permanentă;
         -necesitatea recunoaşterii activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca parte esenţială a educaţiei obligatorii;
        -importanţa activităţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaţionate de cunoştinţe, a abilităţilor şi competenţelor;
        -oportunitatea oferită de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară pentru crearea condiţiilor egale/echitabile de acces la educaţie pentru dezvoltarea deplină a potenţialului personal şi reducerea inegalităţii şi excluziunii sociale;
         -stimularea implicării copiilor în promovarea valorilor şi principiilor etice: dreptate, toleranţă, pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului;
         -utilizarea potenţialului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca mijloc complementar de integrare socială şi participare activă a copiilor în comunitate;
         -promovarea cooperării în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare ridicării standardelor calităţii procesului educaţional;
         -asigurarea resurselor umane şi financiare pentru implementarea şi recunoaşterea valorică a programelor educative şcolare şi extraşcolare din perspectiva rezultatelor învăţării;
         -recunoaşterea activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune semnificativă a politicilor naţionale şi europene în acest domeniu.

       2.  Locul  şi rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor

        În şcoala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor.
         În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
          După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale:
        ♠ educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi
        ♠ educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ.
       
3. Extraşcolar şi extracurricular: delimitări conceptuale, tipuri şi roluri

         Activităţile extracurriculare nu intră în domeniul curriculumului oficial dar au finalităţi menite să susţină în mod direct dezvoltarea competenţelor promovate prin programele şcolare; au caracter complementar activităţilor de învăţare realizate la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei şi cultivă interesul pentru diferite domenii de cunoaştere. Astfel de activităţi funcţionează, în general, cu rol de „curriculum suplimentar”.
        Activităţile extraşcolare sunt activităţile care intră în sfera educaţiei nonformale, la care pot participa elevii în afara programului şcolii. Acestea au scopuri variate: interacţiune socială, leadership, recreere şi educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine.
          Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de educaţie. Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era menită să ofere copilului alternative la educaţia şcolară, care necesita un efort intelectual predominant. Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se mişte, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor extraşcolare s-a diversificat, iar problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat din ce în ce mai multă importanţă.
          Caracteristici de bază ale activităţilor extraşcolare:
      -cuprind activităţile care sunt organizate de şcoli şi se derulează în incinta acestora sau în afară;
      -au rol complementar activităţilor formale ale şcolii şi se centrează pe activităţi ce vizează dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor;
      -ţin de ansamblul şcoală – comunitate – familie atât din perspectiva actorilor implicaţi, cât şi a tipurilor de acţiuni derulate;
      -oferă elevilor posibilităţi de exprimare a identităţii personale şi de dezvoltare plenară a activităţii acestora.
           Efecte şi implicaţii ale participării la activităţile extraşcolare asupra elevilor:
     -participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o rată mai mare de frecvenţă a cursurilor şi cu o scădere a ratei abandonului şcolar, prin faptul că motivează elevii să vină la şcoală şi să nu abandoneze cursurile;
       -activităţile extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării psihologice a elevilor implicaţi în acestea, pentru că promovează activităţi care valorizează toate aspectele personalităţii copiilor, susţine dezvoltarea stimei de sine şi a autovalorizării, promovează dezvoltarea aptitudinilor şi intereselor de cunoaştere a elevilor;
        -participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu scăderea manifestărilor de violenţă în spaţiul şcolii, prin faptul că au un puternic caracter prosocial;
        -participarea la activităţi extraşcolare se asociază cu o implicare mai amplă a părinţilor în viaţa şcolii.
          
          4. Forme de activitate extraşcolară:  
         Unele studii identifică cinci tipuri de activităţi extraşcolare, în funcţie de implicarea pe care acestea o presupun:
         -activităţi prosociale, referitoare la voluntariat;
         -activităţi sportive de echipă;
         -activităţi de organizare a şcolii (de exemplu, consiliul elevilor);
         -activităţi artistice (piese de teatru, coruri, serbări şcolare);
         -cluburi şcolare.
           Diferiţi autori trec în revistă marea varietate a activităților extraşcolare şi evidenţiază faptul că, în timp, tipologia lor a crescut foarte mult: excursii şi vizite la muzee, vizionarea de filme sau piese de teatru, vizite la instituţii publice, excursii la obiective de interes ştiinţific sau comunitar, vizite la alte unităţi de învăţământ, serbări şcolare şi alte activităţi artistice, activităţi sportive, activităţi literare, activităţi ce vizează protecţia mediului etc.
          -Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi  rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
       -Vizionarea unor filme, spectacole de teatru, operă, balet pot constitui surse de informații, dar în același timp și puncte de plecare în a face cunoștință cu lumea artei, a frumosului și de le educa gustul pentru frumos.
         De asemenea, se pot organiza întâlniri cu personalități care pot constitui un model de conduită pentru  elevi (scriitori, medici, avocaţi, preoţi, etc.).
        -Excursiile și vizitele didactice sunt forme organizate în natură sau la diferite instituții culturale sau agenți economici în vederea realizării unor obiective instructiv-educative legate de anumite teme prevăzute în programele de învățământ.  Ele au menirea de a stimula activitatea de învățare, de a întregi și desăvârși ceea ce elevii au acumulat în cadrul activităților/ lecțiilor.
 -Excursiile și drumețiile tematice proiectate și organizate  de instituțiile școlare au multiple valenţe de informare şi formare a elevilor, completând sau/ și aprofundând procesul de învăţământ. Conţinutul didactic al drumeţiilor şi excursiilor poate fi mult mai flexibil, mai variat şi complex decât al lecţiilor organizate în clasă, având de asemenea şi un caracter mai atractiv, elevii participând într-o atmosferă de optimism şi bună  dispoziție la asemenea activități.
       Dacă excursia se organizează în muzee, monumente istorice, obiectivele urmărite ar putea fi: cunoaşterea istoriei ţinutului natal;  însuşirea normelor de protecţie a monumentelor istorice (a valorilor naţionale); dezvoltarea ataşamentului, a dragostei faţă de trecutul glorios al poporului nostru.
        Informațiile culese vor putea fi valorificate la disciplinele de învăţământ la care se pretează, astfel fixându-se, aprofundându-se cunoştinţele și îmbogăţindu-se cultura generală.
         În valorificarea cunoştinţelor dobândite în timpul excursiilor, elevii pot veni cu nuanțe originale de natură afectivă, prin care îşi exprimă propriile impresii şi sentimente faţă de cele văzute.
         În cadrul activităţilor de tip excursii, drumeţii, elevii pot cunoaște diferite localități ale țării, pot cunoaște realizări ale semenilor lor, locurile unde s-au născut diferite personalități naționale, au trăit și au creat opere de artă.
         În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, a drumețiilor, elevii pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de educație plastică și cunoașterea mediului, iar materialele pe care le adună, pot fi folosite la abilități practice, în diverse teme de creație.
        Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică, îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific.
        Prin excursii, elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.









                                                               Vizită la Muzeul Județean Buzău




                                                      Drumeție în Parcul "Crâng" Buzău



Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"- Bușteni- Sinaia-Belvedere- Cota 1500- Șaua Dichiului- Lacul Bolboci- Cheile Tătarului- Grota Ursilor-- Cota 2000- Peștera Ialomiței- Babele- Sfinxul





Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"- Castelul Cantacuzino- Bușteni





 Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"- Cetatea Făgărașului 

https://www.youtube.com/watch?v=S8y7knHRk6s






Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"- Muzeul de Artă și Muzeul de Etnografie- Brașov 
,

       Taberele de vară sunt activităţi extraşcolare/ extracurriculare ce presupun reunirea mai multor elevi, ce fac parte din diferite instituţii de învăţământ, pe o anumită perioadă de timp, de regulă,  în  perioada  vacanţelor școlare. 
        În funcţie de obiectivul pe care-l vizează, taberele de vară  pot fi: şcolare,  cu sejur de zi, de întremare a sănătăţii, de odihnă (recreere), de formare într-un anumit domeniu de activitate.  
     Competenţele dezvoltate prin aceste activităţi pot fi de natura celor de comunicare şi interrelaţionare, dar şi de perfecţionare într-un domeniu de activitate pentru care elevul îşi manifestă interesul. De asemenea, scopul  acestor activităţi este să devină un mijloc de a oferta în forme variate cunoaşterea directă a realităţilor înconjurătoare printr-un program de activităţi organizat, dar flexibil şi adaptabil nevoilor educabililor vizaţi.


        Tabăra Internațională "ENGLISH IS FUN…TASTIC!!!", din Bucovina, Gura Humorului, Voroneț- 2016


          Tabăra Internațională "ENGLISH IS FUN…TASTIC!!!", din Bucovina, Gura Humorului, Voroneț- 2016- s-a desfășurat în inima Bucovinei, în Complexul format din pensiunile de 4 stele: "Casa Elena", "Roua Voronețului" și "Dor de Voroneț". Complexul este dotat cu o sală de conferințe (pentru cursurile de limba engleză si alte activități educaționale), foișoare, terase, spațiu verde pentru desfășurarea activităților sportive și educative, teren de sport și loc de joacă.
           Pe parcursul a șapte zile, s-au organizat:
1. Cursuri distractive de limba engleză;
2. 3 excursii la obiectivele turistice:
 - Mănăstirea Voroneț, Complexul Turistic Ariniș- la Piscină și tiroliana;
 - Salina Cacica;
 - Suceava, unde s-au vizitat: Cetatea de Scaun a lui Ștefan cel Mare, Muzeul Satului Bucovinean și Muzeul "Ciprian Porumbescu";
3. Jocuri: paintball, airsoft, tir cu arcul, water games, quiz, musical chairs și multe altele;
4.Concursuri: dans, karaoke, desen, miss and mister tabăra, fashion, riddle competition;
5.Campionate: fotbal, paintball, baschet, tenis de masă și înot;
6.Cursuri de pictură cu Expoziție în incinta taberei;
7.Foc de tabără și Barbecue
8.La Festivitatea de Premiere s-au oferit copiilor și cadrelor didactice diplome și medalii pentru participarile la activitățile din cadrul programului.

9.Pentru coordonatorii de grup (profesori și părinți) s-a organizat Turul Mănăstirilor Bucovinene.







 
 



































































Excursii, vizite didactice, drumeții tematice




Mănăstirea Voroneț- Gura Humorului- Județul Suceava











Mănăstirea Voroneț- Gura Humorului- Județul Suceava



Mănăstirea Gura Humorului- Județul Suceava













GURA HUMORULUI- SUCEAVA


















 Salina Cacica- Județul Suceava

                                   











Complexul turistic Ariniș- Județul SuceavaPiscina 
















Tabăra de vară în limba engleză, de la Gura Hmorului-  "English is fun…tastic…"
Salina Cacica- Județul Suceava
https://www.youtube.com/watch?v=Xsh4J1G_2bA

                                           Cetatea de Scaun a lui Ștefan cel Mare- Suceava



Tabăra de vară în limba engleză, de la Gura Hmorului-  "English is fun…tastic…"
Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"- Cetatea de Scaun a Sucevei https://www.youtube.com/watch?v=Xsh4J1G_2bA






























 Tabăra de vară în limba engleză, de la Gura Hmorului-  "English is fun…tastic…"
Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"- Gura Humorului- Județul Suceava;



 Tabăra de vară în limba engleză, de la Gura Hmorului-  "English is fun…tastic…"
Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"- Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Humorului- Gura Humorului- Județul Suceava; Mănăstirea Agapia- Județul Neamț



                       Muzeul Satului Bucovinean- Suceava




Tabăra de vară în limba engleză, de la Gura Hmorului-  "English is fun…tastic…"

Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"- Muzeul Satului Bucovinean- Suceava; https://www.youtube.com/watch?v=Xsh4J1G_2bA





















































Muzeul Ciprian Porumbescu- Suceava



Tabăra de vară în limba engleză, de la Gura Hmorului-  "English is fun…tastic…"
Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"-  Muzeul Memorial "Ciprian Porumbescu"-Suceava https://www.youtube.com/watch?v=Xsh4J1G_2bA













 













Ifrim Valeriu- clasa a VI-a, film educativ- "Frumuseți din țara mea"- Casa Memorială "Ion Creangă", Humulești, Târgu Neamț

















































































































          Prin conținutul serbărilor îi ajutăm pe copii să înțeleagă mesajul și conținutul  obiceiurilor populare, adaptându-le particularităților de vârstă și aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej, introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei, poveștilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor și strigăturilor, a unor evenimente tradiționale - Crăciunul, Paștele, Moș Nicolae, etc - copiii având posibilitatea să cunoască frumusețea și bogăția folclorului, diversitatea tradițiilor și obiceiurilor românești, armonia limbii române.

         Textele cântecelor și poeziilor, a colindelor, plugușorului, sorcovii, transmit urările de bine în legătură cu unele îndeletniciri străvechi ale românilor: uratul, semănatul, păstoritul.
           Cu aceste ocazii,  copiii își îmbogățesc vocabularul cu expresii populare, proverbe, zicători strigături, pătrund în tainele limbii materne și în comorile înțelepciunii populare.
            Serbările constituie o ocazie eficientă de valorificare a tradițiilor populare și a obiceiurilor românești,  sunt un izvor de bucurii și satisfacții care creează copiilor o stare de bună dispoziție favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât și estetice.
            Copiii trebuie să interpreteze diferite roluri: cântăreț, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formându-și sau perfecționându-și o serie de abilități artistice.
            Serbările au o importanță deosebită în educarea copiilor. În primul rând, prin conținutul lor, transmit un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună și depun eforturi susținute pentru realizarea unui scop comun, reușita serbării.
            Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginației, crează o atmosferă plină de plăcere și bucurie.
           Prin interpretarea rolurilor și pregătirea decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât un efect artistic cât și pedagogic, cautând un imbold pentru a trezi la copii dorința de a cunoaște și păstra tradițiile și obiceiurile strămoșești.
          Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează, tonifică și energizează gândirea, memoria, atenția, imaginația, creativitatea, spiritul de disciplină, prietenia.
         Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui copil în parte.
                                     






































Serbare de Crăciun- Clasa Pregătitoare B, decembrie 2017


            Spectacolele  constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
         Spectacolul are un impact major în formarea personalităţii elevilor. Acest gen de activităţi dă posibilitatea copiilor să cunoască noi grupuri sociale, noi colectivităţi, învaţă să coopereze, să dea dovadă de iniţiativă, să-şi îndeplinească responsabilităţile ce le revin şi să-şi asume riscurile. Le dezvoltă spiritul de competitivitate, le îmbogăţeşte cunoştinţele şi le dă posibilitatea să-şi exprime şi să-şi afirme abilităţile artistice, le dezvoltă gândirea şi creativitatea, le cultivă încrederea în forţele proprii.






















                                                         

                                                         Carnaval- "Personaje din povești"




                                                   
                                         

                                                                 
                                                                   



















"Carnaval- Personaje din povești" (scenetă școlară)
















"Povestea Lenei"(scenetă școlară)
Festival județean  de teatru "Într-un act"







Revolta animalelor (scenetă școlară)


"Salvați Planeta Albastră!" (scenetă școlară)

Activități ecologice:

                                                   













Dumbrăvicean Mara Mihaela- Clasa Pregătitoare B, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău, Festivalul internațional de interpretare și creație ,,SIMPLY THE BEST ",  secția etno/ folclor,  București, 21.09.2017 

      
         Concursurile
          Trăim într-o lume a ierarhizărilor și a competițiilor. Suntem îndemnați să urcăm pe trepte superioare de performanță și de competență. Ni se dă de înțeles că trebuie să progresăm, să exploatăm la maximum ceea ce posedăm, să nu pierdem ocazia de a arăta ceea ce suntem în stare. Școala nu poate face abstracție de această tendință, ea însăși contribuind la generalizarea întrecerilor și la inducerea unui apetit al concurenței. Suntem învățați încă de mici să ne comparăm unii cu alții, să fim în fața altora, să ne autodepășim.
         Nu numai elevii sunt puși în situația de concurență. În spatele lor sunt dascălii, școlile, ba chiar și sistemele naționale de învățământ (a se vedea miza testelor internaționale de tip Pisa). În „vârtejul” concurenței (școlare, profesionale, statutare) suntem atrași cam toți. 
        Concursul este un exercițiu de punere în valoare a posibilităților unui candidat în perspectiva unei învățări de performanță. Se naște un context de maximizare a unor predispoziții, a unor capitaluri genetice sau culturale cu care unii școlari sunt înzestrați.
        Concursul este un moment de testare a propriilor achiziții, de gestionare a emoțiilor, de asumare a unor exerciții sau consecințe decizionale. El poate conduce la întărirea unor percepții, la construirea sau afirmarea stimei de sine, la conturarea unei maniere de a înfrunta precaritățile vieții. Elevii nu sunt egali și, ca urmare, fiecare are nevoie să fie antrenat în raport cu predispozițiile pe care le poartă. Cui poate mult trebuie să i se pretindă mai mult (chiar un pic mai mult decât este în stare, dacă e să luăm în calcul teoria zonei proximei dezvoltări, explicitată de Vîgotski).
          Un învățământ este cu atât mai dezvoltat cu cât acesta are în vedere nu numai masa de elevi, ci și vârfurile ei. De bună seamă, este important să urmărim progresul continuu și la nivelul elevului de mijloc, dar cel cu abilități înalte trebuie să beneficieze de un “tratament” educațional din ce în ce mai rafinat, mai focalizat, mai concentrat. În același timp, o politică școlară vizionară ar fi bine să pună accent nu numai pe omogenizare, prin prescrierea unui program unitar pentru toți elevii, ci și pe diversificare, pe propensarea unor predispoziții particulare pe care le posedă elevii. În acest fel se ajunge la o formă superioară de valorizare a fiecăruia, în funcție de „talanții” pe care îi poartă și care se cer a fi „înmulțiți” prin practicile școlare. Lărgirea diapazonului de prilejuri de formare și exprimare a unor competențe diferite, în care să „încapă” cât mai mulți elevi, ar fi o soluție pentru ca fiecare elev să se simtă luat în seamă și să se afirme. În fond, o școală bună este aceea în care elevul își poate descoperi și pune în valoare un protofoliu de predispoziții. Nimeni nu le posedă pe toate dar, cu siguranță, fiecare copil are ceva de spus într-o direcția sau alta.
          Concursurile sau olimpiadele școlare pot contribui la deșablonizarea practicilor educative, la flexibilizarea și extensia ocaziilor de învățare, la asumarea de către tineri a unei formări responsabile, autoconsimțite. Ele nu înlocuiesc practicile evaluative obișnuite, dar le continuă, le nuanțează, le amplifică. Unii subiecți care se manifestă tern în timpul activităților didactice curente pot străluci cu ocazia unor consursuri școlare – artistice, sportive, practice – pe baza unor preferințe individuale liber exprimate. În mare măsură, concursurile și olimpiadele bine profesate pot suplini ceea ce nu face educația formalizată, instituționalizată, prin activitățile rutiniere.
           Așadar, e bine să dăm credit acestor ocazii de formare suplimentare cu o condiție: să se aibă în vedere că sunt  proiectate pentru elevi, pentru creșterea lor spirituală, prin crearea unui sentiment de împlinire, edificare și bucurie a reușitei.
          
          Concursurile sunt forme competiționale organizate pe diverse teme, stimlează creativitatea și inventivitatea elevilor, sunt momente atractive pentru elevi, elevii pot demonstra practic ce au învățat acasă și la școală.
           
           Concursurile sunt preferate de copiii de diferite vârste şi se referă la diferite domenii ale ştiinţei, literaturii, artei, tehnicii, sportului. Ele oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic ce au învăţat.
       Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite (pe diferite faze, pe diferite teme) promovăm valori culturale şi etice fundamentale, sensibilitatea şi personalitatea lor suferind modificări pozitive, putând uşor depista tinere talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor.
           Concursurile sportive vin ca şi o completare a activităţilor sportive, cei mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate, cum ar fi: atletism, concurs de săniuţe, de biciclete, de aruncat la ţintă, etc.


         În anul școlar 2016-2017, am participat împreună cu elevii mei, la următoarele concursuri de specialitate și concursuri cultural-artistice, cu premii:  

-Comper- Comunicare- Etapa Națională- mai 2016; diplome elevi: 2 premiul I, 1 premiul II;
 -Comper Matematică- Etapa Națională- iunie 2016; diplome elevi: 3 premiul I, 1 premiul III;
-Concurs Național "Fii intelligent la matematică"- 6 aprilie 2017; diplome elevi: 1 premiul I, 3 premiul III, 1 Mențiune;
-Concursul "comunicare ortografie.ro"- 4 aprilie 2017; diplome elevi: 2 premiul III, 5 Mențiune;
-Concurs Național "Micii exploratori"- 7 aprilie 2017; diplome elevi: 1 premiul I, 1 premiul II, 1 premiul III;
-Concurs interjudețean "Micul Gauss"-27 mai 2017; diplome elevi: 1 premiul II,  1 Mențiune;
-"Împreună pentru pace"- concurs artistico-plastic, temă în cadrul Săptămânii Educației Globale, organizat la nivel de unitate de învățământ; noiembrie 2016; 5 diplome elevi: 1 premiul I, 1 premiul II, 1 premiul III, 2 Mențiune;
-Expoziție- Concurs "În așteptarea sărbătorilor de iarnă!", în cadrul Proiectului Național "Simfonia iernii", ediția a V-a, 14 decembrie 2016; diplome elevi. 1 premiul I, 1 premiul II;
 -Concurs Național "Scrisoare pentru prietenul meu"- activitate în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară, implementată de M.E.N.;   1 diplomă elev- premiul I;
-ConCurs Național Let’s Be ECO- proiect care are ca scop încurajarea reutilizării resurselor și responsabilizarea privind mediul înconjurător; diploma școlii; diplome elevi;
-Festival/ Concurs internațional "Taina poveștii mele-cheia șansei tale", Ediția a IX-a, 2017; secțiuni: "A doua șansă" -activitate educativă cu impact la nivel național și  internațional; "Nimeni nu mă iubește!"- Program de dezvoltare profesională pentru îmbunătățirea rezultatelor învățării și obținerea performanței; ``Iubiți-mă inteligent!``-proiect didactic inovator; "Nevoile de bază ale copilului``-Proiect interșcolar pentru combaterea abandonului școlar, a dificultăților de învățare și  a părăsirii timpurii a școlii; Revista festivalului ``Taina de poveste``- activități extrașcolare organizate, ce au avut un impact deosebit asupra copiilor; "Împreună pentru o lume mai bună"- concurs de creație literară: reviste, cărți în domeniul educațional;  povești de viață; "Mici și mari artiști pe scenă"; Diplome/ adeverințe  obținute: diplomă de participare la festivalul "Taina poveștii mele-cheia șansei tale", cu revista școlară, "Primii pași spre carte"; diplomă de excelență pentru participare și implicare deosebită, în realizarea programului de dezvoltare profesională și a activității educative cu impact la nivel internațional, "Taina poveștii mele-cheia șansei tale", adeverință pentru realizare expoziție cu lucrări de creație, la nivel local-județean,  adeverință pentru întocmirea Regulamentului și a metodologiei necesare organizării/ desfășurării Concursului de creație și Expoziției de lucrări, la nivel local-județean, în cadrul  Festivalului internațional "Taina poveștii mele-cheia șansei tale", Editia a IX-a, 2017; adeverință de participare în calitate de membru al Comisiei de jurizare/ evaluare faza locală/ județeană, în cadrul festivalului; adeverință de participare în cadrul  Festivalului internațional "Taina poveștii mele-cheia șansei tale", Ediția a IX-a, 2017, cu  Proiectul inovator- "Nevoile de bază ale copilului``- proiect interșcolar pentru combaterea abandonului școlar, a dificultăților de învățare și  a părăsirii timpurii a școlii; "A doua șansă" -activitate educativă cu impact la nivel național și  internațional; "Nimeni nu mă iubește!``- Program de dezvoltare profesională  pentru îmbunătățirea rezultatelor învățării și obținerea performanței; adeverință pentru desfășurare activități de voluntar în cadrul Festivalului "Taina poveștii mele-cheia șansei tale"; parteneriat educațional internațional "Taina poveștii mele-cheia șansei tale", adeverință de apreciere; diplomă elevi- premiul I-  pentru echipa de teatru "Micii actori"; diplomă premiul III, filme documetare "Frumuseți din țara mea"; diplomă premiul II- Blog-ul clasei, "Primii pași spre lectură"; Mențiune- scenetă școlară: "Carnavalul personajelor din povești"; diplomă- premiul I- revista "Primii pași spre carte";
-Caravana "Căutăm școli responsible"- diplomă de participare, pentru implicarea în coordonarea elevilor în activitățile de colectare selectivă a deșeurilor generate atât în timpul orelor de curs cât și în afara porților școlii dar și pentru promovarea în rândul elevilor a principiilor care stau la baza unei conduite responsabile față de mediul înconjurător;

 -Expoziția-Concurs Interjudețean de felicitări de Crăciun, „Magia Crăciunului”, Ediția a IX-a, 2017; Proiect Național „Nașterea Domnului – Renașterea bucuriei” ediția VII; 
        
       Simpozioane:
-Simpozion Național „Proiectare didactică și management european în spațiul românesc";  Ediția a III-a Tg. Mureș, 17 decembrie 2016; diplomă de participare cu lucrare;  adeverință de participare;
 -Seminar Național  „Prin lectură spre cultură”; martie  2017; carte cu lucrările publicate; diplomă;
-Simpozion Internațional/ Concurs/ Ghid metodologic - ,,Omul drag de la catedră”, ediția a II-a, iunie 2017; diplome/ adeverințe pentru participare la simpozionul/ concursul internațional (în cadrul proiectului European eTwinning ,,Omul drag de la catedră”).
-Simpozion Intenațional- ,,Valențe formative ale activităților extracurriculare și de parteneriat”; Conferința Națională  ,,Cultură, Spiritualitate și Identitate Națională în contextul Globalizării”- Titlul lucrării: "Crăciunul  în Europa" (Proiecte de parteneriat eTwinning), în cadrul Proiectului Național „Nașterea Domnului – Renașterea Bucuriei” ediția a VII-a, 2017; Organizatori: Școala B.P.Hasdeu Iași;





                                                           Școala Altfel- Concurs de șah





                                                            Școala Altfel- "Târgul dulciurilor"

       Proiecte educative:
-Proiect la nivel de unitate de învățământ- "Școala părinților"; Ediția a IV-a, an școlar 2016-2017;
-Proiect educativ județean "Cartea- prietena mea"- Ediția a VI-a; an școlar 2017-2018;

DISEMINARE PROIECT EDUCATIV JUDEȚEAN "CARTEA- PRIETENA MEA" (Edițiile I-VI)



CERCUL DE LECTURĂ

REVISTA "PRIMI PAȘI SPRE CARTE"



-Proiect internațional eTwinning "L 'école du futur"- fondator; an școlar 2016-2017;
-Proiect internațional eTwinning - "Le magazine en ligne pour les échanges culturels"-    fondator; ani școlari: 2015-2016, 2016-2017 și 2017-2018;
-Proiect internațional eTwinning "Le livre est mon ami"- fondator; an școlar 2017-2018;
- Proiect internațional eTwinning - "Nous sommes L'Europe!"- fondator; an școlar 2017-2018;
- Proiect internațional eTwinning -"CU for Christmas!"- membru; an școlar 2016-2017;
-Proiect internațional eTwinning -"Bonjour Noel!" - membru; an școlar 2016-2017;
- Proiect internațional eTwinning- "Museum in my city"- membru- an școlar 2017-2018;
-Proiect internațional eTwinning -"We make the books with picture"- membru; an școlar 2017-2018;

    Premii eTwinning 2017-  certificate de calitate pentru proiectele eTwinning: "Salut père Noel!"," European Day of Languages", "Mind Mapping et la creation litteraire"; "Пасхальный стол и обряды у разных народов"/ "Velykų papročiai ir tradicijos",  "Fêtes et traditions populaires"; "Bonjour Noel!", "CU for Christmas!", "e-Cultural Kaleidoscope"; Дед Мороз/Kalėdų Senelis /Santa Claus/Moș Crăciun; "L 'école du futur";


-Certificat European de Calitate pentru Proiectul eTwinning "L 'école du futur".




     Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice. În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conţinuturi: transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om-mediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate,  îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc. Posibili parteneri educaţionali sunt: familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale etc.


         Parteneriate an școlar 2017-2018:
- Palatul Copiilor Buzău, Teatrul "George Ciprian" Buzău, Biblioteca Județeană "Vasile Voiculescu" Buzău, Centrul Cultural "Alexandru Marghiloman", Școala  Gimnazială ‟George Emil Palade‟ Buzău, Școala Gimnazială Nr. 7 Buzău, Școala Gimnazială Nr.11 Buzău, Școala Gimnazială "Grigore Baștan" Buzău, Școala Gimnazială ‟Înv. Nicolae Ispas‟, sat Clondiru, comuna Ulmeni- în cadrul Proiectului educativ județean "Cartea- prietena mea";

  - Școala B.P.Hasdeu Iași- în cadrul Proiectului Național „Nașterea Domnului – Renașterea Bucuriei” ediția a VII-a.  



Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning
                                                                


       
       eTwinning a fost lansat la 14 ianuarie 2005, cu scopul iniţial de a facilita parteneriatele între instituţii de învăţământ preuniversitar din Europa. Ulterior, scopurile acţiunii s-au consolidat, platforma etwinning.net devenind o comunitate a şcolilor din Europa, reunind acum peste 350000 de cadre didactice.
        Scopul principal al acţiunii eTwinning este acela de a facilita comunicarea şi colaborarea între şcoli din ţările membre ale Uniunii Europene, implicând cadrele didactice şi elevii în activităţi noi de învăţare: crearea de diverse produse educaţionale care implică utilizarea noilor tehnologii şi în elaborarea cărora colaborează cu echipe din alte ţări. Pe termen lung, se urmăreşte îmbunătăţirea competenţelor de utilizare a noilor tehnologii (atât în cazul cadrelor didactice cât şi în cazul elevilor), îmbunătăţirea comunicării în limbi străine (competenţă de bază în Uniunea Europeană - comunicarea în cel puţin două limbi străine), cunoaşterea şi dialogul intercultural.
         Începând din octombrie 2007, acţiunea eTwinning a început să fie derulată şi în România.
        Un rezumat cantitativ al perioadei 2007-2015, ne arată că mai mult de jumătate dintre instituţiile de învăţământ din ţară s-au înregistrat pe portalul eTwinning.net.
        Proiectele eTwinning și-au demonstrat, în timp, valoarea pedagogică, concretizată în special prin inovarea practicilor didactice, încurajarea lucrului în grup/ parteneriat și a învățării între egali, utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicării (TIC) pentru susținerea procesului didactic, stimularea participării elevilor la activitățile de predare-învățare-evaluare, diversificarea actvităților de învățare prin valorificarea proiectelor în curriculumul formal etc.
        Profesorii care propun sau se alătură unei echipe în proiectele eTwinning folosesc o varietate de metode, tehnici și material suport, în activități sau scenarii didactice care urmăresc să facă învățarea relevantă și atractivă.
        Relevanța înseamnă, de regulă, măsura în care o inițiativă/ proiect răspunde unor nevoi, în cazul eTwinning putem identifica nevoi ale școlii, ale elevilor sau ale cadrelor didactice. Pentru a răspunde unei nevoi, e necesar ca profesorul să identifice acele nevoi și să găsească soluțiile adecvate.
       Și în cazul învățării, cea mai bună cale este de a stârni interesul copiilor și de a-i ajuta să găsească plăcerea și bucuria descoperii unor lucruri noi. Asta înseamnă că nu i le dictăm noi, ci că el însuși explorează, caută explicații, adună date, testează și formulează concluzii.
         De aceea, este important să avem la îndemână instrumente variate, cu potențial de a ne sprijini abordarea creativă a lecțiilor.
       Curiozitatea naturală a copiilor și tinerilor de a descoperi lumea este una dintre cele mai puternice motivații pentru a învăța despre situația istorică, politică, socio-ecomică și culturală a colegilor din alte țări.
         Prin utilizarea eTwinning, deschidem elevilor noi perspective:
        – comunicarea cu colegi din alte școli din țară sau din alte țări, cu precizarea că această comunicare nu este un scop în sine, ci un mijloc prin care urmărim obiective educaționale;
              –  lucrul în echipe (organizate la nivelul clasei, al școlii sau între școli din diferite țări);
       – implicarea elevilor în decizii – de exemplu, alegerea temei proiectului, a modului de desfășurare, a modului de valorificare a produselor, stabilirea calendarului (se poate estima timpul necesar împreună cu elevii, se pot face ajustări pe parcurs, în urma autoevaluării, formându-se astfel competențe importante pentru elevi: gestionarea timpului, autoevaluarea, luarea deciziilor în grup etc.);
            – utilizarea TIC – instrumente interesante pentru elevi, care au impact și asupra mediului de învățare (mai puțin formal), și asupra relației profesor-elev sau varietății sarcinilor de lucru;
          – comunicarea în limbi străine – parteneriatele eTwinning oferă ocazia exersării competențelor de comunicare într-o limbă străină, întărind valoarea acestora pentru viața de zi-cu-zi;
        – aplicarea cunoștințelor dobândite la diferite materii – de exemplu, simularea unei afaceri, rezolvarea unei probleme a comunității (școlare sau locale) etc.;
        –  asumarea de responsabilități (implicarea în decizii determină creșterea responsabilității);
        –  împărtășirea cunoașterii cu ceilalți colegi – eTwinning este o comunitate în care elevii și profesorii învață împreună.
            Majoritatea proiectelor eTwinning sunt valorificate cel puțin din perspectiva programei unei discipline școlare, majoritatea însă având conexiuni bune și contribuții pentru mai multe discipline. Gradul de valorificare în curriculumul mai multor discipline este mai mare în învățământul primar, fapt ușor de explicat prin predarea majorității materiilor de către un singur cadru didactic. Astfel, acestuia îi este ușor să realizeze conexiunile unui proiect cu mai multe discipline, deoarece cunoaște bine programa fiecăreia, stadiul lor de parcurgere cu clasa, gestionează mai ușor timpul de învățare și resursele.
           În unele țări europene, parteneriatele eTwinning se bucură de o bună recunoaștere, cu implicații asupra includerii proiectelor în norma didactică (de exemplu, în Grecia) sau asupra echivalării unui număr de credite de formare profesională (de exemplu, în Spania – în funcție de tipul și durata proiectului și de obținerea certificatului de calitate, se recunoaște un anumit număr de credite profesionale transferabile).
            Majoritatea proiectelor realizate pe platforma eTwinning sunt proiecte care promovează abordările integrate, pe de o parte datorită valenţelor recunoscute ale acestora, iar pe de altă parte, datorită diferenţelor la nivelul curriculumului şcolar din ţările membrilor comunităţii eTwinning.
             Folosirea sistematică a abordărilor integrate ale conţinuturilor curriculare în proiectele eTwinning creează premisele unor schimbări în practica de predare a cadrelor didactice, care vizează acţiunile cadrului didactic privind proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor de învăţare.
            Conform definițiilor, integrarea presupune acţiunea de a face să interrelaţioneze diverse elemente cu scopul de a construi un întreg de nivel superior; rezultatul obţinut prin integrare este mai mult decât suma părţilor. Curriculumul integrat înseamnă realizarea de legături între cunoştinţe, capacităţi, competenţe, atitudini şi valori ale unor discipline şcolare diferite.
            Este de dorit ca activităţile prevăzute să fie ancorate în programa şcolară a disciplinelor implicate în proiect. În acest fel, elevii nu vor trăi cu impresia că realizează pur şi simplu (încă) o activitate extracurriculară, ci una care este evaluabilă şi care se înscrie în parcursul lor şcolar.
            Colaborarea este una dintre caracteristicile principale ale unui proiect eTwinning, proiectele de acest tip presupun muncă în echipă, sprijin reciproc, efort comun pentru rezolvarea unor sarcini, implicând astfel, pe lângă dimensiunea cognitivă a procesului de învăţare, şi dimensiunile afectivă şi socială – acestea stimulând motivaţia, implicarea şi performanţa.
            Este de dorit ca activitatea din proiect să fie derulată în cooperare, și nu în paralel, dar ea poate îmbrăca mai multe aspecte. Un prim nivel al colaborării este cel al proiectelor de schimb de informaţii, de simple postări de fotografii sau prezentări Powerpoint ale şcolii/ localităţii sau ale unor teme etc. Este de dorit ca în acest caz, echipa parteneră să ofere feedback, prin comentarii sau reacții la postări, discuții pe forum, sesiuni de chat. Se pot, de exemplu, realiza chestionare, videoconferințe sau concursuri care să motiveze și să dinamizeze aceste activități de cunoaștere reciprocă, să stimuleze elevii în a parcurge și a analiza lucrările partenerilor .
         Pasul calitativ următor îl reprezintă crearea de proiecte colaborative, în care profesorii şi elevii din diferite ţări nu doar comunică, ci şi învaţă împreună, de la stadiul de inițiere și planificare a activităților, până la atingerea obiectivelor și evaluare. Colaborarea poate include realizarea unui produs comun bine definit, ales în echipă, care să cuprindă lucrările pe tematica aleasă ale echipelor participante (blog, ghid turistic, revistă, ebook, pagină wiki, dicționar, carte de bucate etc.). O modalitate motivantă de a organiza activitatea este adresarea de probleme, sarcini de lucru, „provocări“ celorlalte echipe, urmate de compararea modului de rezolvare a acestora, sau crearea „în lanț” a unei povestiri, poezii, cântec etc. Se pot organiza spectacole comune, fie prin intermediul videoconferințelor, fie în realitate, expoziții virtuale sau se pot crea materiale didactice pentru partenerii de vârstă mai mică.
          Un nivel superior al colaborării îl constituie lucrul în echipe transnaționale, constituite din elevi din toate țările partenere, pentru realizarea unui produs comun, aceasta fiind o practică eficientă pentru realizarea unei cooperări reale. Modul de lucru și conceperea activităților se diversifică și se aprofundează odată cu acumularea de experiență de către cadrele didactice, dar și de către elevi.
          Pe măsură ce cadrele didactice partenere își cunosc mai bine modul de lucru și echipa se „rodează”, colaborarea poate evolua de la proiecte simple, integrate unui singur obiect de studiu, la unele mai complexe, transcurriculare, derulate între echipe de cadre didactice din fiecare școală, sau chiar la parteneriate din cadrul Erasmus +, care să permită reuniuni transnaționale și deci o paletă largă de activități față-în-față. Este esențială cunoașterea școlii partenere, nu doar sub aspectul dotărilor tehnice și umane, dar și în ceea ce privește modul de lucru, experiența anterioară, programa - pentru a putea selecta și adapta activități comune, locul proiectelor în politica managerială a școlii – pentru a ne asigura că efortul elevilor și al cadrelor didactice va avea susținerea, dar și recunoașterea dorită.
           Colaborarea între cadrele didactice participante la un proiect este vitală, partenerii fiind unul dintre „ingredientele magice” ale unui parteneriat de durată.
          Cooperarea trebuie să înceapă din stadiul de planificare a proiectului – cu găsirea unor activități realizabile, relevante și care să stimuleze interacțiunea elevilor – și să continue până la evaluarea și diseminarea lui. Pot fi găsite numeroase instrumente TIC care să faciliteze colaborarea și comunicarea fluentă și ritmică a cadrelor didactice: Google Drive pentru a crea documente, prezentări, foi de calcul, Mindmeister pentru a crea diagrame ale activităților și/sau instrumentelor utilizate, Surveymonkey pentru chestionare sau sondaje, Doodle pentru a planifica activități, Flashmeeting pentru videoconferințe, dar și instrumentele oferite de eTwinning Live. E recomandabil ca sarcinile de lucru să fie clar distribuite între parteneri, în acord cu experiența acestora, vârsta elevilor etc.
          Echipele (și în mod deosebit echipele eTwinning) sunt necesare într-o şcoală performantă. S-a constatat că devine necesară colaborarea între discipline şi cadrele didactice care le predau, pentru a garanta succesul elevilor în viaţă. Fără o colaborare strânsă între colegii din şcoală, este dificil să se realizeze proiecte de impact.
         Managerii şcolilor influenţează buna funcţionare a echipelor de proiect, facilitând accesul profesorilor din echipă la resursele materiale, și pot aloca resursele de timp necesare, oferind recunoaștere și valorizare.
            O educaţie viabilă nu poate fi decât o educaţie integrală a omului, o educaţie care se adresează totalităţii fiinţei umane şi nu doar uneia din părţile sale, aşa cum spunea poetul René Daumal. În viaţa de zi cu zi nu se pot folosi cunoştinţe disparate, de aceea este important ca profesorii să poată transmite elevilor legături ce definesc informaţiile, nu doar concepte abstracte. Fiecare profesor îşi doreşte să obţină performanţe la disciplina sa. Pentru a reuşi să suscite interesul şi să atragă elevul spre studiu este necesară stimularea creativităţii şi inovării.
          eTwinning oferă un potenţial ridicat pentru cooperarea profesorilor, în egală măsură între şcoli din diferite ţări, dar şi între profesori din aceeaşi şcoală.
          Profesorii de diferite discipline trebuie să îi antreneze pe elevi în diverse situaţii educative, să stimuleze imaginaţia elevilor, gândirea divergentă, creativitatea. Prin abordarea proiectelor eTwinning în echipe de profesori de multiple specialităţi, elevii îşi vor sistematiza cunoştinţele şi vor dobândi o privire de ansamblu, unitară, cu consecinţe în plan uman, dar şi social.
          Prin lucrul în echipe de profesori se promovează interdisciplinaritatea, se asigură o învăţare pe o anumită problematică, ce posedă o mare forţă formativă asupra elevilor.
          Activităţile de proiect eTwinning presupun demersuri integrate, mai ales din perspectiva rezultatelor (atât sub forma competenţelor dobândite, cât şi a produselor realizate), care trebuie să fie valoroase şi să-şi dovedească durabilitatea în timp. Astfel, temele sunt tratate interdisciplinar, dar şi prin colaborarea între cadrele didactice care predau disciplinele respective.
          Lucrul în echipă al profesorilor promovează o şcoală activă, stimulează crearea unor relaţii de colaborare şi de respect reciproc.
          Schimbările produse ca efect al participării la programul eTwinning au demonstrat că munca în echipă a profesorilor din aceeaşi şcoală, conduce la creşterea prestigiului nu numai al cadrelor didactice, dar şi al instituţiei. Cadrelor didactice li se oferă oportunitatea de a fi active, creative şi reflexive. Prin participarea la proiecte eTwinning, îşi pot dezvolta noi competenţe, experienţe, cooperând cu colegii.
          Utilizarea mesageriei electronice, a Internetului, a aplicaţiilor de tip Word, Excel, Power Point, bloguri, spaţiilor wiki şi a altor instrumente TIC, contribuie la îmbunătăţirea competenţelor digitale ale cadrelor didactice.
          Proiectele eTwinning pot fi realizate pe discipline de studiu sau pot fi transdisciplinare. Realizarea corelaţiilor interdisciplinare în cadrul proiectelor eTwinning permit clarificarea unei probleme, aplicarea cunoştinţelor în alte contexte de învăţare, realizându-se o învăţare eficientă.
           Platforma eTwinning include o mare varietate de instrumente, grupate în cadrul celor trei nivele ale sale: partea publică, eTwinning Live și Spațiul virtual. Fiind accesibilă fără logare, partea publică a portalului este, deci, prima cu care ia contact un potențial eTwinner. eTwinning Live este locul în care membrii comunității eTwinning pot găsi parteneri de proiect, crea proiecte, comunica și face schimb de experiență. El are multe caracteristici ale rețelelor de socializare, permițând mult mai multe moduri de a fi activ în comunitatea eTwinning, în afara participării la proiecte. Cadrele didactice pot să se informeze, să participe la ateliere de formare și grupuri, să parcurgă exemple de proiecte și kituri de proiect, înainte de a se alătura unui proiect.
           În momentul înregistrării unui proiect, acestuia i se alocă un spațiu virtual dedicat exclusiv comunicării și colaborărării între partenerii proiectului. Spaţiul virtual are o structură iniţială fixă: pagina de start, pagini, materiale, forumuri, în direct (Chat), membri. La această structură iniţială se vor adăuga paginile create pe parcursul proiectului.
Spaţiul virtual eTwinning poate fi folosit:
         - Ca o sală de clasă: un loc unde elevii pot partaja fişiere şi pot discuta, atât în timp real (folosind chat-ul) sau asincron (pe forum);
             - Ca un spaţiu unde profesorii pot să planifice şi să discute activităţile proiectului;
            - Ca un portofoliu: un spaţiu de stocare pentru toată documentaţia proiectului. Toţi partenerii au acces la portofoliul proiectului, prin urmare, colaborarea este îmbunătăţită.
            - Ca mod de diseminare: pentru a publica rezultatele şi a le face vizibile colegilor, părinţilor şi comunităţii locale. Spaţiile virtuale publicate au propria adresă de Internet.
        Membrii spaţiului virtual eTwinning, elevi sau profesori, pot avea diferite drepturi: administrator, membru sau vizitator. Aceste roluri pot fi schimbate în orice moment.
         În plus, faţă de spaţiul virtual, un proiect eTwinning poate utiliza orice instrumente sunt necesare pentru a facilita colaborarea, profesorii având permanent în vedere contextul educațional în care își desfășoară activitatea și pe beneficiarii acesteia – elevii. Una dintre preocupările constante ale unui profesor este aceea de a căuta în permanență noi moduri de lucru și noi instrumente care să facă activitatea cu elevii mai eficientă, să înlăture rutina și să favorizeze implicarea elevilor, cum ar fi instrumentele TIC.
           În timpul dezvoltării unui proiect de succes, rolul profesorilor nu este același pe întreaga durată a proiectului. Odată ce principalele precondiții sunt atinse (un plan bun, bazat pe obiective clare și competențe specifice, precum și pe conținuturi comune din programă, plus un mediu sigur și eficient furnizat de instrumentele eTwinning), accentul se pune pe elevii participanți. Din acest moment, sarcina profesorilor este în principal de a facilita și a stimula implicarea elevilor, încurajând în același timp independența și responsabilitatea lor pentru propriul proces de învățare. Elevii vor fi sursa principală a progresului proiectului, pentru că ei vor realiza învățarea. Noi competențe, experiențe, cunoștințe vor fi dezvoltate ca urmare a implicării lor pe tot parcursul proiectului, pornind de la primele sale etape. În plus, este important ca această implicare să continue chiar și după ce proiectul este incheiat.
           Proiectele eTwinning pot spori în mod semnificativ motivația elevilor, datorită caracteristicilor lor: colaborarea, formarea de adevărate comunități de învățare, ajutarea elevilor cu abilități diferite printr-o abordare bazată pe inteligențele multiple și promovarea unei utilizări naturale a TIC.
          Un aspect important referitor la evoluția profesională a cadrelor didactice îl constituie distincția necesară între „formarea continuă” și „dezvoltarea profesională continuă”, între care, din păcate, se pune din ce în ce mai frecvent un semn de egalitate.
           Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice nu ar trebui să se rezume la parcurgerea unor cursuri, ci este un proces care include şi schimb colegial de experienţă, participare în proiecte, vizite de studiu, activităţi colaborative, cercetare pedagogică şi în domeniul de specializare, experienţă şi reflecţie asupra propriei activităţi didactice, eforturi personale de sinteză şi de valorificare a experienţei prin publicarea de articole şi materiale didactice. Un sistem de recunoaștere a acestor activități, de multe ori mai semnificative pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrului didactic decât absolvirea unui program acreditat de formare, este necesar a fi inițiat și pus constant în practică, corelat cu diverse linii de reformă curriculară și de schimbare a școlii, încurajând profesorii să încorporeze și să își asume inovația pedagogică.
          eTwinning oferă oportunități variate de dezvoltare profesională continuă, atât prin cursuri sau activități de formare continuă, cât și prin schimburile de idei și de practică, prin resursele oferite (exemple de proiecte, ghiduri metodologice etc.), prin investigarea și reflecția asupra propriei experiențe de proiect, prin comunicarea între colegi din diferite zone ale Europei.
           Din punct de vedere al formării continue, sunt oferite evenimente față-în-față și activități online.
           Dincolo de cursuri și evenimente de învățare, eTwinning sprijină dezvoltarea profesională prin apartenența profesorilor la o comunitate profesională, prin schimbul de idei, de practică, prin oferirea unor surse de inspirație pentru ameliorarea propriei activități, prin stimularea creativității didactice.
            Calitatea nu are o măsură unică, fiind strâns legată de valorile și de așteptările fiecăruia. Un proiect de calitate ar trebui să răspundă câtorva întrebări-cheie pentru a-și verifica valoarea:
ü  Este relevant, răspunde unor nevoi?
           Dacă are relevanță din punct de vedere al învățării, dacă este util pentru a susține la un moment dat demersul didactic (în multiple feluri – facilitează înțelegerea, oferă contexte concrete de exersare a unor abilități, oferă activități atractive de învățare pentru elevi etc.), dacă aduce valoare adăugată față de alte instrumente care ar putea fi folosite, atunci ne putem declara mulțumiți de calitatea sa.
ü  Are proiectul obiective clare și posibil de atins? Sunt acestea semnificative din punct de vedere educativ?
          Proiectul are nevoie de obiective clare, în acord cu specificul său de proiect derulat în colaborare cu alte școli.
ü  Abordarea proiectului implică un bun raport cost-rezultate? Ce resurse sunt necesare pentru a ne atinge obiectivele? Care este raportul cost-beneficii?
           Este nevoie să fim realiști când planificăm un proiect, să estimăm cât mai corect timpul necesar și să anticipăm eventualele obstacole, inclusiv de tip motivațional. Proiectele eTwinning sunt, de fapt, parteneriate, prin urmare, ele înseamnă o permanentă ajustare la ceilalți implicați.
          Este nevoie să ne asigurăm că proiectul „se leagă”, iar toate componentele sale (obiective, activități, resurse etc.) concordă către scopul său general. Cu alte cuvinte, obiectivele pot fi bine formulate, clare, concise, relevante în raport cu anumite nevoi de învățare, dar e nevoie să ne întrebăm dacă activitățile propuse au potențialul de a determina atingerea obiectivelor, dacă sunt suficiente, dacă sunt posibil de realizat etc. Coerența o verificăm la nivelul tuturor componentelor proiectului.
ü                          Ce efecte are proiectul? Ce impact?
          mpactul se referă la efectele pe care le produce un proiect, o intervenție. Nu se rezumă la rezultate sau produse, ci se referă la modul în care acestea produc efecte, schimbări, beneficii pe termen scurt, mediu sau lung.
            Cum asigurăm calitatea parteneriatelor eTwinning?
            Autoevaluarea are cel puțin două avantaje: este mereu „la îndemână“ și este naturală – fiecare dintre noi ne întrebăm permanent cum ne situăm față de ceva (de la aspecte foarte simple, la aspecte complexe).
           Autoevaluarea este un instrument folosit permanent pentru dezvoltare şi învăţare. Comparația „cum sunt anumite lucruri față de cum ar trebui să fie” este sau devine o practică permanentă, cu scop constructiv, de ameliorare. Acest proces este lipsit de valoare dacă nu este urmat și de niște acțiuni menite să apropie „ce/ cum este” de „ce/ cum ar trebui să fie”. Prin urmare, în urma autoevaluării, ne ajustăm activitatea, altfel, autoevaluarea este inutilă.
       Interevaluarea – se referă la evaluarea între colegi (sau instituții). Poate fi, la fel ca autoevaluarea, formală sau informală. În cazul parteneriatelor, interevaluarea este foarte importantă, făcând parte din comunicarea firească între parteneri, din efortul comun de management al proiectului. Rolul interevaluării este să sprijne calitatea, nu să pună unul dintre parteneri într-o lumină favorabilă. Contează ca acest proces de oferire de feedback, de împărtășire a propriilor judecăți de valoare să se realizeze în manieră constructivă, colegială, să se bazeze pe argumente.
           Monitorizarea proiectelor, identificarea și promovarea bunelor practici sunt modalități de stimulare a calității utilizate cu regularitate. De asemenea, este importantă oferirea de consultanță pedagogică cadrelor didactice, fie prin feedback direct în urma monitorizării sau evaluării proiectelor, fie prin accesul la resurse pedagogice – ghiduri, colecții de bune practici, kit-uri de proiecte, seminarii de formare, ateliere etc.
           eTwinning este o comunitate de învățare, la care fiecare dintre cei înscriși pe portal contribuie într-o anumită etapă, în diferite moduri: postează anunțuri, inițiază parteneriate, creează proiecte de succes care pot fi apoi o sursă de inspirație pentru colegi, participă la evenimente de formare, împărtășește din experiența sa etc.
          Schimbul de experiență, de idei, de cunoaștere, în ansamblu, reprezintă un element central într-o comunitate profesională precum eTwinning. În acest context, fiecare dintre noi este nu doar receptor, ci și transmițător de informație.
           Instrumente online pe care le putem folosi în promovarea proiectelor eTwinning:
- prezentările (Power Point, Prezi, Padlet);
-instrumente de tip vídeoconferințe (Chat, Skype, sondaje, webinar, anymeeting.com, WebEx ooVoo, etc);
-instrumente Mindmapping, http://www.mindmapping.com/;
-instrumente de vot, sondaje PollMaker, http://www.poll-maker.com/; obținerea de feed-back - AnswerGarden, http://answergarden.ch/;
-instrumente de scris, redactat Google Apps, http://www.google.ro/intl/ro/docs/about/;
-website-uri, bloguri, rețelele sociale;
-istorioare animate - Muvizu https://www.muvizu.com/;
-colectarea ideilor și a voturilor - Tricider http://www.tricider.com/;
-filmări video postate pe YouTube, https://www.youtube.com/;
-chestionare – Kahoot, https://getkahoot.com/;
-instrumente de transmitere idei/anunțuri – Twitter, https://twitter.com/; -instrumente de învățare în clasă - Popplet https://popplet.com/;
-Twin Space.
           În concluzie, avem un evantai de instrumente de promovare a platformei eTwinning la care mai adugăm: realizarea unor afișe, pliante, bannere, materiale personalizate, articole în presa locală, buletine informative.
            Diseminarea presupune răspândirea scopurilor, obiectivelor şi rezultatelor evenimentului/ proiectului către grupurile ţintă, şi anume școli și parteneri ai acestora, diverse organizații, comunitate în general.
          Diseminarea scopurilor, obiectivelor şi rezultatelor se va realiza pe tot parcursul evenimentului/ proiectului. La începutul evenimentului/ proiectului, partenerii vor stabili cum vor disemina proiectul, către cine, de ce, când, prin ce activități. Pentru a-și atinge scopul și a nu fi o activitate „de fațadă”, diseminarea trebuie adecvată publicului-țintă.
            eTwinning nu este doar un portal, este o rețea profesională, care oferă numeroase resurse metodologice și în care profesorii învață unii de la alții.                              
           eTwinning încurajează performanţa, nu şi competiţia. Competiţia este doar cu noi înşine, pentru a ne perfecţiona propriile competenţe, cunoştinţe şi atitudini!
         „Cheia unei învăţări de succes în cadrul unei comunităţi virtuale de învăţare o reprezintă participarea instructorului ca membru egal” (Palloff şi Pratt, 1999).       
            Pe parcursul anilor școlari 2015-2016 și 2016-2017, am participat la numeroase proiecte internaționale, de parteneriat eTwinning, ca fondator sau ca membru, la cele mai multe dintre acestea, obținând și certificate de calitate:
          Proiecte eTwinning la care am participat ca  fondator"Mind Mapping et la création littéraire", "Le magazine en ligne pour les échanges culturels"/ "Revista de schimburi culturale"(promovată în spațiul virtual al proiectului eTwinning, "Le magazine en ligne pour les échanges culturels", revista clasei noastre, "Primii pași spre carte", a  devenit revistă online, de schimb cultural internațional, atrăgând prin temele propuse în cele patru  numere, peste  50 de școli din diverse țări europene:  Franța, Belgia, Italia, Grecia, Polonia, Republica Moldova, Ucraina, Lituania, Armenia, Georgia și  Bulgaria, numeroase cadre didactice și elevi redactând în permanentă colaborare cu noi, în paginile revistei "Primii pași spre carte", articole scrise în limbile: română, engleză, franceză, greacă și rusă) și la Proiectul eTwinning-  "L 'école du futur"/ "Școala viitorului"
          Şcoala noastră a obţinut Certificatul European de Calitate pentru rezultatele deosebite obţinute în proiectul eTwinning "- L 'école du futur",  calitatea activităților desfășurate fiind astfel, recunoscute la cel mai înalt nivel european. În plus, proiectul nostru a fost expus într-o secţiune specială a portalului european www.etwinning.net.
          Proiecte eTwinning la care am participat în calitate de membru"European Day of languages 2015"- "Ziua Europeană a Limbilor 2015", "Дед Мороз/Kalėdų Senelis / Santa Claus/Moș Crăciun", "Salut, Père Noël!", "CU for Christmas!", "Bonjour Noel!", "Fêtes et traditions populaires"/ "Sărbători și tradiții populare" și la Proiectul eTwinning "Пасхальный стол и обряды у разных народов" / "Velykų papročiai ir tradicijos"/ "Masa de Paști și obiceiuri pascale la diferite popoare".
          În anul școlar 2017-2018, participăm la următoarele Proiecte internaționale, de parteneriat eTwinning, în calitate de fondator"Le livre est mon ami", "Nous sommes L'Europe!"și "Le magazine en ligne pour les échanges culturels" iar în calitate de membru, la proiectele de parteneriat eTwinning: "Museum in my city" și "We make the books with picture".
          Ideea de recunoaștere a activității depuse în cadrul eTwinning există din momentul lansării Certificatelor de calitate, distincții acordate profesorilor pentru proiectele derulate la nivel național și european. Aceste certificate vizează însă doar activitatea individuală a profesorilor în proiecte. În semn de recunoaștere a activității eTwinning depuse la nivel de școală, s-a lansat Certificatul de Școală eTwinning, o nouă distincție care se acordă în urma unui proces de evaluare.
         Principiul care stă la baza acestui nou certificat este dorința eTwinning de a evalua și recunoaște nu doar implicarea, angajamentul și devotamentul eTwinner-ilor izolați, ci și a echipelor de profesori și directori din aceeași școală.
         Statutul de Școală eTwinning poate fi atins în urma parcurgerii unui traiect de dezvoltare, cu etape care pot fi evaluate obiectiv. Nu este o competiție, ci un proces de evoluție.
           Școlile premiate vor beneficia de următoarele: vor avea o vizibilitate sporită la nivel european, vor   forma o rețea europeană de școli eTwinning de elită, care vor contura direcțiile de dezvoltare ale eTwinning, vor fi recunoscute ca modele în domeniile: practicilor digitale, practicilor de siguranță online, abordărilor inovatoare și creative ale pedagogiei, promovării dezvoltării profesionale continui a cadrelor didactice, promovării practicilor de învățare în colaborare în rândul personalului și elevilor; vor putea folosi Certificatul de Școală eTwinning în toate materialelor lor informative și promoționale, personalul și directorii școlilor premiate vor fi invitați să ia parte la programe de formare profesională dedicate lor.
           Procesul de obținere a Certificatului de Școală eTwinning are două etape:
          -Prima etapă presupune verificarea automată a următoarelor trei aspecte: școala este înscrisă pe platforma eTwinning de peste doi ani; în momentul depunerii candidaturii, în școală lucrează cel puțin doi profesori eTwinning activi; școala are un proiect eTwinning european care a câștigat Certificatul Național de Calitate (cu cel mult doi ani înainte de data depunerii candidaturii).
          Dacă o școală îndeplinește aceste condiții, toți eTwinner-ii înregistrați din acea școală vor primi invitația de a completa formularul de autoevaluare disponibil pe eTwinning Live.
          -Etapa a doua presupune completarea – de către fiecare eTwinner din școală – a formularului de autoevaluare menționat mai sus, formular structurat în funcție de următoarele șase criterii:
         Criteriul A: Școala va trebui să facă dovada unor activități care demonstrează o utilizare responsabilă a internetului de către profesori și elevi;
          Criteriul B: Școala trebuie să facă dovada că există o colaborare activă între cel puțin trei profesori implicați în activități eTwinning;
           Criteriul C: Școala trebuie să facă dovada că un număr de cel puțin două grupuri de elevi ai școlii sunt implicate în proiecte eTwinning;
         Criteriul D: Școala trebuie să facă dovada că doi profesori eTwinning activi ai școlii au participat la cel puțin un eveniment educațional eTwinning, participare care a contribuit la dezvoltarea strategică a școlii;
           Criteriul E: Școala trebuie să își expună în mod public implicarea în eTwinning, afișând fie sigla eTwinning și/ sau o descriere a activităților eTwinning pe site-ul școlii, fie fragmente dintr-un raport școlar sau broșură publicitară.
          Criteriul F: Școala trebuie să facă dovada că a organizat, în anul decernării distincției, o activitate de promovare eTwinning în școală sau în comunitatea locală.
           Îndeplinind aceste condiții, școala noastră a primit invitația de  a-și depune candidatura în vederea obținerii titlului de Școală eTwinning.

            Valorificarea participării la activităţile extraşcolare la nivelul evaluării curente a elevilor

         Participarea la activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea cognitivă, relaţională, afectivă a elevilor. Achiziţiile dobândite în contextele de învăţare din activităţile extraşcolare le pot servi elevilor ca suport pentru învăţare în activităţile de la clasă, motiv pentru care participarea (activă) la activităţile extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă. Mai mult, valorificarea experienţei dobândite în cadrul activităţilor extraşcolare în activităţile de la clasă ar constitui un stimul major pentru o implicare şi mai bună a elevilor în cadrul acelor acţiuni, pentru creşterea spiritului de iniţiativă a acestora.
        Elevii valorizează foarte mult activităţile extraşcolare în învăţare, înţeleg importanţa acţiunilor nonformale desfăşurate în şcoală pentru propria lor dezvoltare.
         La rândul lor, cadrele didactice sunt observatori direcţi ai beneficiilor activităţilor extraşcolare pentru învăţare. Ei sunt cei care se implică în mod direct în organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, dar sunt şi cei care pot observa imediat impactul pe care aceste activităţi îl are la nivelul elevilor.
        Activităţile extraşcolare tind să aibă la nivelul şcolilor un profil bine conturat: se desfăşoară cu elevii şi cadrele didactice din şcoală, părinţii şi reprezentanţii comunităţii fiind categoriile din afara spaţiului şcolar care participă uneori la aceste acţiuni. Schimburile interşcoli, invitaţia unor specialişti din diferite domenii, atragerea reprezentanţilor ONG-urilor în activităţile extraşcolare le face cu mult mai atractive şi mai profitabile pentru toţi cei implicaţi.
       Succesul activităţilor extraşcolare depinde de corelarea unei serii de factori cum ar fi: atractivitatea tematicii abordate, buna coordonare a activităţilor, implicarea cât mai multor actori ai şcolii şi comunităţii cu experienţe relavante pentru activitatea desfăşurată.

            Concluzii

         Caracteristicile societăţii actuale au schimbat radical rolul şi importanţa şcolii. Până mai ieri singura instanţă cu rol educativ la nivel social, şcoala se confruntă astăzi cu o multitudine de provocări.
        Una dintre aceste provocări se referă la faptul că oferta şcolii trebuie să se diversifice pentru a răspunde nevoilor de cunoaşterea ale copiilor, să iasă din formal şi formalism. În acest context, activităţile extracurriculare şi extraşcolare par a căpăta o importanţă din ce în ce mai mare. Studii de specialitate subliniază rolul acestora în planul dezvoltării personale a elevilor, în construirea unui climat şcolar prietenos, în creşterea participării la cursuri şi în planul socializării.
        Legislaţia educaţională românească pare a valoriza din ce în ce mai mult aspectul educaţiei de-a lungul întregii vieţi şi al educaţiei nonformale şi, implicit, al activităţilor extraşcolare.
        Există o deschidere a şcolii româneşti către acest tip de activităţi, o nevoie de completare a curriculumului formal cu „altceva, care să lasă şcoala să respire, să iasă din monotonia de zi cu zi” şi să îi facă pe elevi să trăiască „bucuria de a învăţa”.
         Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.





         Bibliografie:

     Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea  procesului de învăţământ, în  “ Învăţământul primar“  nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
       Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului    primar, în  “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;

        Crișan, G., "eTwinning în școala mea", modul de curs în: Crișan, G., Vasilescu, I.,Bercovici, C., "Promovarea parteneriatelor școlare europene" – Curs pentru ambasadori eTwinning. Suport de curs, 2015; 

          Prof. Georgeta Bădău, cap. II.2.2, Anexe; Prof. Crina Bercovici, cap. IV; Prof. Gabriela Crișan, cap. II.2.1; Prof. Cristina Gîlă, cap. II.3.2, II.4.5.; Prof. Cornelia Melcu, cap. III.2; Prof. Irina Vasilescu, cap. II.3.1, II.4.1 – II.4.4, II.5; dr. Simona Velea (coord.), cap. I, II.1, II.6, III.1.- Institutul de Științe ale Educației- "Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning"- Ghid pentru cadre didactice- (versiune pilot) 2015;
       D. Ionescu, R. Popescu, „Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competenţe cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012;
      Ionescu, M., Chiş, V., "Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
       iTeach‐ "Introducere in eTwinning" http://iteach.ro/cursuri/course/view.php?id=2
      Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998 ), "Manual de pedagogie", Ed. ALL, Bucureşti;

     Karl-Heinz Rinke, “Introduction”, in Savage Roger, School Links and Exchanges in Europe. A practical guide, Council of Europe Press, 1993, p.7);
      Mihaela Jigău- "Curs de formare: Facilitator de învăţare permanentă în şcoală"- Tema 6: "Elaborarea ofertei de activităţi extraşcolare. Şcoala altfel: să ştii mai multe, să fii mai bun- Resurse pentru lectură şi informare"
      Nicola, Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti;
      Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” –  Suport de curs, "Activităţile extraşcolare", Cluj-Napoca  2007;  
      Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, "Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact", Editura Polirom, 2002; 

        Van de Craen, P., "Aventuri pe tărâmuri lingvistice şi culturale", European Schoolnet", 2008);
     http://www.constantincucos.ro/2012/05/la-ce-folosesc-concursurile-si-olimpiadele-scolare
     https://www.scribd.com/document/141070900/rolul-serbarilor
     https://www.didactic.ro/materiale-didactice/85568_proiect-spectacolul
 Willem Stortelder, Anne Heleen Bijl, Mike van der Vijver‐  Amsterdam/Viena/Budapesta/Timisoara/Palermo  Creativity Today... "Creaţi‐vă viitorul" www.leonardonext.eu‐  aprilie 2011; 
       https://www.etwinning.net/ro/pub/highlights/the-etwinning-school-label---.htm


-Filme documentare-  "Frumuseți din țara mea"Elev- Ifrim Valeriu- Clasa a VI-a A, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău

 -Castelul Cantacuzino Mănăstirea Caraiman- Bușteni
-Bușteni- Lacul Bolboci- Peștera Ialomiței- Babele- Sfinxul
-Cetatea Făgărașului
-Brașov
-București- Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național de Geologie, Muzeul Național de Istorie a României 
-Săcele- Centrul istoric al Brașovului- Piața Sfatului- Biserica Neagră- Muzeul de istorie- Poarta Ecaterinei- Strada Sforii- Bastionul Țesătorilor
-Poiana Brașov
-Predeal
-Râșnov- Brașov
-Prima școală românească din Scheii Brașovului
-Grădina Zoologică Cartier Noua- Brașov
-Castelul Bran- Brașov
Pîclele- Buzău
- Bucovina
Bușteni
- Parcul Natural Bucegi
- Castelul Peleș- Sinaia
- Castelul Pelișor, Mănăstirea Sinaia
- Sfinxul, Babele, Peștera Ialomiței, Grota Urșilor
Bușteni- Mănăstirea Caraiman, Cascada Urlătoare
- Constanța
- Muzeul de istorie- Constanța
- La mare (Marea Neagră)
- București
- Muzeul Grigore Antipa- București
- Drăgaica- Buzău


                                     


                                   Revista "Primii pași spre carte"- Nr.14/ ianuarie 2018 

Revista "Primii pași spre carte"- Nr.14/ ianuarie 2018


Revista "Primii pași spre carte"- Nr.14/ ianuarie 2018




https://staticlb.didactic.ro/uploads/magazines/98/11/11//compressed_revista_primii_pasi_spre_carte_nr.14.pdf




   Revista "Primii pași spre carte"- Nr.15/ februarie 2018 





                                Revista "Primii pași spre carte"- Nr.15/ februarie 2018

                              Revista "Primii pași spre carte"- Nr.15/ februarie 2018 


                               Revista "Primii pași spre carte"- Nr.15/ februarie 2018
                               Revista "Primii pași spre carte"- Nr.15/ februarie 2018









http://opiniabuzau.ro/a-aparut-un-nou-numar-al-revistei-de-schimb-cultural-international-primii-pasi-spre-carte/





ANEXE:










 


































































-Filme documentare-  "Frumuseți din țara mea"-  Elev- Ifrim Valeriu- Clasa a VI-a A, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău (Proiect educativ de promovare a valorilor locale și naționale- istorie, tradiții, obiceiuri, evenimente, personalități, monumente istorice, artă populară, etnografie, folclor, peisaje etc. )


-Castelul Cantacuzino Mănăstirea Caraiman- Bușteni
-Bușteni- Lacul Bolboci- Peștera Ialomiței- Babele- Sfinxul
-Cetatea Făgărașului
-Brașov
-București- Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național de Geologie, Muzeul Național de Istorie a României 
-Săcele- Centrul istoric al Brașovului- Piața Sfatului- Biserica Neagră- Muzeul de istorie- Poarta Ecaterinei- Strada Sforii- Bastionul Țesătorilor
-Poiana Brașov
-Predeal
-Râșnov- Brașov
-Prima școală românească din Scheii Brașovului
-Grădina Zoologică Cartier Noua- Brașov
-Castelul Bran- Brașov
Pîclele- Buzău
- Bucovina
Bușteni
- Parcul Natural Bucegi
- Castelul Peleș- Sinaia
- Castelul Pelișor, Mănăstirea Sinaia
- Sfinxul, Babele, Peștera Ialomiței, Grota Urșilor
Bușteni- Mănăstirea Caraiman, Cascada Urlătoare
- Constanța
- Muzeul de istorie- Constanța
- La mare (Marea Neagră)
- București
- Muzeul Grigore Antipa- București
- Drăgaica- Buzău












      Filme documentare de promovare a tradițiilor locale și a valorilor  naționale  "Frumuseți din țara mea"
Ifrim Valeriu- Clasa a VI-a A, Școala Gimnazială "Ion Creangă" Buzău


Dezvoltare profesională















































 






















































































 










https://www.youtube.com/watch?v=vW4kKT308e4&list=UUuababiuDwcc2lR4VXh8I7A&index=26


https://www.youtube.com/watch?v=GK_-a8MGWSM&list=UUuababiuDwcc2lR4VXh8I7A&index=27